Feeds:
Articole
Comentarii

Posts Tagged ‘zbor’

Se zice ca cea mai buna metoda de-a scapa de o obsesie este sa-i cedezi. Ma intrebam, la inceputul anului, daca nu ar trebui sa-l numesc pe acesta Anul calatoriilor. Ca asa ma apucase un dor de duuuca!…

Facand bilantul primului trimestru, s-ar parea ca e, intr-adevar, un an al evadarilor! Daca Parisul a insemnat regasirea – impreuna cu cel mai iubit dintre pamantenii mei – a unor locuri dragi, Viena a fost testarea – cu harta in mana – a spiritului de explorator pe care-l are femeia ce sunt. Cat despre Chisinaul ultimelor zile… acesta a fost descoperirea – cu lacrimi in ochi – a unui om special si a unei Vetre a Neamului, la propriu si la figurat.

Prea multe cuvinte, ar zice Valsis. Simplific: Chisinaul a fost emotie!

***

Ieri am primit un mesaj scurt de la o prietena noua, ce tocmai incepe o viata noua. Povestea e a ei, nu a mea, asa ca n-am s-o scriu aici. Iti spun la ureche, insa, ca e una de-aia care-mi place: cu decizii luate curajos, cu schimbari benefice vietii, cu renuntari nobile, cu vise frantuzite…

Am raspuns mesajului ei scurt printr-unul fooooarte lung, destul de intortocheat, pe alocuri neclar, repetandu-ma uneori si amestecand generalul cu particularul… Iaca n-am vrut sa iasa asa, dar se vede treaba ca n-am mai scris pe aici si nici pe altundeva… de vreo luna!

I-am povestit lui Valsis despre schimbul nostru de mesaje, iar seara am recitit. Vazand cat de lunga e explicatia mea de doar cateva cuvinte, mi-a facut observatia ca am diluat mesajul si trebuia sa mai sintetizez.

Acuma… ce sa zic? Eu ma bucur ca am scris atat. E semn de nou inceput, pentru ca mi-am dat drumul mainii care parca uitase sa astearna randuri. Cu toate astea, parca as trage niste concluzii, pentru o mai buna intelegere. Asa ca revin aici cu doar cateva cuvinte, reprezentand esenta:

E evident ca esti o femeie deosebita: curata si frumoasa interior, deschisa schimbarii, puternica si curajoasa – vorbele si faptele tale o spun.

Oamenii speciali stiu sa ia cele mai bune decizii, bazandu-se doar pe inteligenta lor emotionala. Tu ai emotia si inteligenta, calea aleasa va fi cea buna.

Randuiala lucrurilor a adus numai lucruri benefice vietii tale, dincolo de aparente.

Ca sa te ridici catre stele nu poti doar sa dai din aripi, ci trebuie sa te arunci din cuib. Nu accepta orice sfat. TU ai mai facut saltul, stii mai bine. Altii poate nu.

Cand puiul se arunca din cuib, intai o ia putin in jos, abia apoi urca spre nori. O astfel de prima cadere libera e fireasca. Nu te speria de ea. Dupa, vine inaltul!

Zborul nu poate fi invatat de la un bun inotator, asa ca nu asculta inotatorii. Asculta-ti inima si visele… si du-te pe directia ta!

Suntem aici, daca e nevoie de noi.

Au fost doar cateva cuvinte!? Sper ca acum Valsis sa fie multumit. Sau aici or fi prea multe metafore?… 😉

***

Parca totusi i-as zice altfel anului meu: Anul lucrurilor simple. Cu vorbe vrute si nevrute si daruri multe si marunte. Ca si Chisinaul, vazut pentru prima oara.

sursa foto: Google

Anunțuri

Read Full Post »

– Sa va creasca aripi! am spus candva unui colaborator, un timisorean usor peste cincizeci de ani. Era inceput de martie.

– Nu stiti ce bucurie mi-ati facut cu urarea asta! De maine intru in concediu. Incepe bine! Cuvintele dumneavoastra m-au dus cu gandul la versurile unui cantec din tineretea mea: „Puteam si eu sa zbor odata; dovada n-am, dar imi aduc aminte…”

Toti stiam sa zburam candva – in copilarie. Cu sau fara dovada, e adevarul.

*

Anul trecut imi incepeam anotimpul trezirii cu o demisie. Primavara ne troznesc mugurii si ne dau frunzele. Mie mi-au dat aripile.

– Daca nu faceti totul, posibil sa zburati din companie! suna o replica directorala, foarte frecventa in sedinte si nu numai.

– Ei, si? Poate asa o sa-nvatati si voi sa zburati! comenta, inspirat, partenerul de viata al unei colege.

Daca le ai, zboara! Altfel iti raman aripile prea mici… scria undeva.

*

– Sa va creasca aripi! am urat altui colaborator, tot in prag de primavara.

– Eu am deja aripi, doamna, mi-a raspuns el hotarat, la celalalt capat al firului.

La oameni, aripile sunt intotdeauna in interior si nu se vad.

*

Este intaia zi de iubire cu Primavara. O sarbatoresc de cand ma stiu. Cand lumea mea se-nnoieste, cum sa nu fiu ravasita de bucurie? Pretios imi devine fiecare anotimp cand inteleg valoarea si frumusetea fiecarei zile…

Sa ne creasca aripi!

sursa foto: Google

Read Full Post »