Feeds:
Articole
Comentarii

Posts Tagged ‘putere’

Unii oameni ma inspira mai mult decat ii inspir eu pe ei.

Calatoria mea a fost un fel de revelatie. Mi-a placut Orasul. Desi plecam incolo cu putina spaima si multe indoieli. Acum stiu ca mi se potriveste, mai mult chiar decat multe alte orase pe care le-am vazut sau trait. 

Acum sunt obosita, epuizata, dar parca mai determinata sa incerc. Acum stiu pentru ce as lupta. E un vis ce nu mai este doar o simpla schitare pe o foaie, ci se transforma intr-un desen in culori.

Iuliana, mai scrie, mai scrie-mi! Acum am cel mai mult nevoie de incurajare si ganduri bune. Acum cat visul este inca proaspat si caldut, ca o paine abia scoasa din cuptor.

Bucurie si recunostinta laolalta pentru aceste cuvinte, primite de mine in prag de seara de la un om drag. :*
Desi nu-l cunosc bine, stiu clar ca simte forta unui vis. Ca intelege nevoia de a lupta – cu tine insuti, mai ales! – pentru implinire. Ca face, poate, alegerea incarcata de semnificatie a vietii lui…

*

Mi-e mai usoara analiza decat sinteza – ce-as putea spune eu in cateva vorbe?

Visele sunt generoase: intai fac ele ceva pentru tine – te ridica pe dinauntru – dar apoi trebuie sa le intorci gestul – sa le ridici tu! Pentru ca ele nu se-mplinesc de la sine, ci se cuceresc metru cu metru. Altfel spus, sa visezi este doar un start bun in trairea frumoasa si cu sens a vietii, care insa presupune sa si alergi putin pentru asta. Chiar sa gâfâi, cateodata.
Cand ai facut primii pasi – schita pe foaie, desenul in culori, cererea plina de dorinta… – in ritm de sprint, mai e nevoie de dovezi ca esti in cursa potrivita?

*

Greu nu e sa lupti, ci sa stii pentru ce, zice o vorba. Se pare ca tot curajul necesar se gaseste in magia mizei…

sursa foto: necunoscuta

Anunțuri

Read Full Post »

Tăcerea si tandreţea sa-ti fie vesnic arme, ma invăţa Radu acum ceva timp. M-am tot intrebat, de atunci: de ce… tăcerea??

Un proverb texan zice, pe buna dreptate, ca Dumnezeu ne-a dat doua urechi si o singura gura ca sa vorbim mai putin si sa ascultam mai mult. Vorbind nu poti invata prea multe, pentru ca auzi… doar ceea ce stii deja! Inveti multe cu adevarat tacand si ascultandu-l pe cel de langa tine, care te poate imbogati cu experientele traite si lectiile de viata dobandite, ridicand intrebari la care-ti vei putea raspunde sincer doar daca inveti sa asculti. Sa TE asculti in liniste!…

Am prins din zbor ideea ca nu mi-ar strica nici mie sa ma perfectionez in acest sens, iar 2012 mi-ar putea fi Anul ascultarii cu măiestrie, conform obiceiului casei. Am facut chiar si primii pasi pe drumul asta, dand la schimb picatura de sangvinic exuberant din mine pe una de melancolic linistit, gata sa asculte, sa-si noteze si sa deprinda. (Altfel spus, tac mai mult ca inainte… la cursul de dans! Ascult, ma straduiesc sa retin, sa redau si… sa râd mai putin, ca râsul ingrasa, vorba profului ;))

Cu toate acestea, cred ca tacerea nu-i mereu de aur. Uneori e doar orgoliu fara margini. Alteori timiditate, lipsa abilitatii de comunicare, nestiinta, nepasare sau, pur si simplu, minciuna prin omisiune. Dată ca raspuns, de cele mai multe ori ea naste confuzie, lasand loc interpretarilor, iar eu am nevoie in viata de altceva – de acea mica certitudine pe care Valsis mi-a cerut-o cu ani in urma. Tacerea e a doua putere a lumii, dupa cuvant, zicea cineva. Acest după imi pare a fi cheie.

*

Tacerea din Tabakeră mi-a fost armă in aceasta prima luna a anului. Armă contra orelor de noapte nedormite, petrecute de multe ori in fata monitorului si a orelor de zi traite sedentar in fata aceluiasi ecran. Am fost aleasa rubeolei si a scenei, dar am ales si eu – noi obiceiuri, la nou an: somn odihnitor, o altfel de alimentatie, sport insotind dansul, ganduri straine, prieten euforic si destept la drum de seara. Mi-as putea numi tacerea de ianuarie parte din Anul lucrurilor noi?

*

Doar pasarile si valurile au liber la ciripeli si soapte spre tarm rostogolite. Exista zburatoare viu colorate, dar nu sunt serpi atacatori sâsâiţi. Si e ocean nemasurat, dar niciun pescarus galagios…
Caci in Hawaii legile cer liniste. Fara panouri publicitare care sa vorbeasca ochilor tai sau claxoane zgariindu-ti urechea. Am gasit in Insule acea tacere respectuoasa, inconjurand măreaţa opera a naturii. Si mi-a placut, dar…

…legea pe care-o recunosc drept intelepciune a fiecarei clipe este una de Nobel: vietile noastre se incheie in ziua cand ramanem tacuti in privinta lucrurilor care conteaza.

Foto: Isis

Read Full Post »

Poti sa faci mai mult si sa fii mai mult decat crezi ca poti, zicea cineva.
Gandeste mai putin si IMAGINEAZA-TI mai mult!

Lumea e mare, zic eu.

You may say that I’m a dreamer, but I’m not the only one…

Read Full Post »

Du-te sa te culci, eu vreau sa mai stau putin. Incerc sa scriu ceva, de cateva zile n-am facut-o.

– E trecut de miezul noptii iar. La cat te scoli maine dimineata? m-a intrebat, stiind ca am o intalnire stabilita foarte devreme.

– La cat trebuie! Fac ceea ce trebuie, ce e necesar sa fac.

– Si-acum ce-ar trebui sa faci?

– Acum? Sa ascult ploaia si greierii…

*

Uneori sa ascult devine o necesitate. Sa vorbesc devine in plus.

Alteori vreau sa scriu in Tabakeră, dar pot… doar sa citesc.

*

Femeile care vor si barbatii care pot mi-au placut intotdeauna.

sursa foto: Google

Read Full Post »

Ana scria, acum cateva zile: Stiu că întotdeauna boala este un dar pe care îl face Dumnezeu celor care muncesc prea mult. Păcat că e nevoie de stat la pat ca să te trezeşti la realitate, că te pierzi în lucruri mărunte şi cele importante rămân nefăcute, dar în acelaşi timp trebuie să-I mulţumim lui Dumnezeu pentru că procedează aşa, altfel nu ne-am trezi la realitate niciodată.

Cata dreptate are! Eu cred ca Dumnezeu face darul asta si celor care dorm prea putin. Asa m-o fi gasit si pe mine…

Despre gripa se spune in medicina ca… trece intr-o saptamana, cu tratament si in sapte zile, fara. In pat stau – virusata – de trei zile. Mai am inca patru si gata, trece!!

***

Am primit azi o lectie de atitudine de la o prietena care tocmai si-a pierdut un sân. La doar cateva zile de la interventia chirurgicala, ea imi spune, la telefon:

– Nu reusesc sa-mi inchipui nimic rau. Chiar daca ma gandesc ca realitatea poate fi dura, pe-a mea nu mi-o pot inchipui asa. Am fost azi la spital sa-mi scot o parte din fire, apoi m-am oprit la Kaufland pentru ceva cumparaturi. Ca viata merge inainte, mai avem si treburi de facut…

Atata tarie intr-o mână de femeie!… Un model. I-am spus-o.

– Am invatat sa fiu asa acum cativa ani, cand ne-am cunoscut. De la tine.

M-a lasat fara cuvinte replica ei. Eu nu sunt atat de puternica, dar imi amagesc creierul ca as fi, spunandu-i mereu: Sunt! Iar creierul meu e foooooarte credul…

***

Vineri seara am stat la taclale cu Ildi, intr-o sala cu cateva mii de oameni. Mi-a pus o intrebare simpla: Cum vrei sa arate viata ta peste zece ani? Daca tot mai stau patru zile in pat, o sa ma gandesc serios la asta. Pun si putina muzica, visele infloresc mai repede cu Cafe del Mar…

Read Full Post »

Cine sunt eu? Pentru tine sunt Iuliana sau, mai simplu, Isis… pornind de la numele meu! Dar cine e Isis?

Lucrand zilnic intr-o industrie de creare a curiozitatii… am cautat cate ceva despre zeita. M-a amuzat ideea si mi s-a parut indeletnicire de sfarsit de saptamana. Scriu acum doar cateva idei, esentialul de altfel, ca sa stim – si tu, si eu – de cine vorbim… Restul se poate citi aici.

Asadar… cine e Isis?

În mitologia egipteană, Isis este zeița magiei și a vieții, a căsătoriei, simbolul armoniei matrimoniale și fidelității femeii față de soț.

În Cartea Morților, Isis este „cea care dă naștere cerului și pământului, cea care îi cunoaște pe orfani și pe văduve, cea care caută dreptate pentru cel sărac și adăpost pentru cel slab”. Alte titluri ale lui Isis sunt „Regina Cerurilor”, „Mama zeilor”, „Cea care reprezintă totul”, „Zeița lanurilor verzi”, „Cea strălucitoare pe cer”, „Steaua Mărilor”, „Marea doamnă a magiei”, „Zeița magiei, fertilității, naturii, maternității și a lumii subterane”, „Dătătoarea celestă a luminii”, „Stăpâna cuvintelor dătătoare de putere”, etc.

În artă, Isis este înfățișată ca o femeie îmbrăcată cu o rochie lungă și încoronată cu semnul hieroglific pentru tron. Uneori ea ține un lotus. Isis apare câteodată și cu niște aripi desfăcute deasupra și în jurul lui Osiris, ca și cum ar vrea să îi încălzească și să îi protejeze trupul. După asimilarea lui Hathor, podoaba capului se schimbă, coroana fiind înlocuită cu două coarne de vaca între care se află discul solar.

Isis ține în mână simbolul vieții, ankh, dar poate avea și unul din obiectele specifice zeiței Hathor, cum ar fi sistrum-ul sacru (un fel de instrument muzical) și colierul menat aducător de belșug și fertilitate.

Datorită asocierii frecvente făcute între noduri și puterea magică, unul din simbolurile zeiței Isis a fost tiet/tyet (însemnând bunăstare/viață), cunoscut mai mult sub numele de Nodul lui Isis.


Interesant… mi-a placut … cum?…cum zicea Wikipedia??… „Stăpâna cuvintelor dătătoare de putere”… 😉

sursa foto: aici

Read Full Post »

Cand a intrat la scoala Tudor, ne-am creat un tabiet care ne ajuta pe amandoi. Dimineata, cand pleca de acasa, imi zicea:

–  Eu sunt genial si tu esti puternica. O s-avem o zi exceptionala!

Fiecare zi era altfel, dar toate incepeau… extraordinar.

El a crescut, dar crede si acum ca e genial si cand crezi… se-ntampla! Copiii sunt foarte buni la probele practice. Ii ajuta receptivitatea lor si lipsa experientelor negative traite…

ploaie si putere

Eu nu reusesc sa cred ca sunt puternica, mai degraba imi constientizez lipsa puterii si incerc sa lucrez la asta. Dar am primit o carte si am inteles ca nu puterea conteaza… pentru ca grindina e mai puternica decat ploaia, dar grindina nu are niciun prieten.

Nu reusesc sa cred, asa ca e nevoie sa invat de la un copil. Nu sunt cel mai puternic om… pardon, SUNT!

Sunt ploaie si-mi simt puterea!

Read Full Post »