Imi scrie un om nou si drag:
Am fost eu, dar nu tocmai eu, pentru ca ma aflu intr-un moment de cumpana al vietii mele. O sa treaca, toate eforturile mele acum se concentreaza pe a gasi calea, cea mai buna cale.
Scurt raspuns:
Eu insami sunt un Cautator – de căi, de oameni, de atitudine potrivita. Am invatat, in timp, cate ceva despre asta…
In primul rand, cine cauta, gaseste!
In al doilea, cine cauta o cale, de regula gaseste mai multe! Cautarea se va transforma, astfel, in necesitate de a o alege pe cea mai buna. Dificil uneori, asa e. Invariabil, in viata vei face si alegeri mai putin bune. Important este sa accepti inca de la inceput probabilitatea asta, laolalta cu consecintele deciziei. Si sa mergi inainte senin, fara a te culpabiliza inutil.
In al treilea rand, cautand ceva poti avea surpriza sa dai in drumul tau peste altceva, la care nici nu te gandeai! Nu degeaba se spune ca nu stii niciodata de unde sare iepurele sau ca n-aduce anul ce-aduce ceasul. Nu-ti fie teama, ia-o pe acolo! Nu degeaba ea ti-a fost deschisa.
Drumul tau are propriul lui mister…
Unii oameni se plang de barca. Altii nu o accepta. Niciuna din aceste alegeri nu e de folos. Pana nu accepti barca drept ceea ce este, nu te poate trece pe partea cealalta, zice Ferrini.
Tragand o concluzie, as spune ca cea mai buna cale este intotdeauna cea care se intampla. Eu cred, draga mea, ca trebuie doar sa vaslesti. Lucrurile se vor aranja de la sine, asa cum trebuie.
Sunt aici, pe mal, daca ai nevoie.
sursa foto: Google
Tabakera 